WikiPortallus: Portugalia.html


Drapel	Stemă

Imn naţional
A Portuguesa
(Portugheza)

Capitală
• Populaţie
• Coordonate Lisabona
564.477 (2006)
38°46′00″N, 9°11′00″W

Limbă oficială portugheză¹

Sistem politic

republică parlamentară

Preşedinte
Prim Ministru

Aníbal Cavaco Silva
José Sócrates

Formare
– republică 24 iunie 1128
5 octombrie 1910

Suprafaţă
• Totală
• % apa Loc 111
92.391 km²
0,5

Populaţie
• Totală
• Densitate Loc 76
11.317.192
123 loc./km²

PIB (nominal)
• Total (2007)
• PIB per capita Loc 35
$211 de miliarde
$20.029

PIB (PPC)
• Total (2007)
• PIB per capita Loc 41
$248 de miliarde
$23.464

IDU (2007) 0,904 (loc 28) – înalt

Monedă euro (€, EUR) = 100 eurocenţi

Fus orar
• vară UTC
UTC+1

Domeniu internet .pt²

Prefix telefonic +351

Prefix radiofonic CQA-CUZ / XXA-XXZ

Siglă pentru maşini P

Cod ISO 620 / PRT / PT

Membru al: ONU, UE, OTAN

¹ Limba mirandeză este cooficială în Miranda do Douro.
² Se poate şi folosi domeniul .eu, pentru că Portugalia face parte din Uniunea Europeană.

Toate statele lumii

Portugalia (portugheză Portugal) sau Republica Portugheză (portugheză República Portuguesa) este o ţară situată în extrema sud-vestică a Europei, din Peninsula Iberică, având graniţă cu Oceanul Atlantic în vest şi în sud, şi cu Spania în nord şi în est. De asemenea include două grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Açores) şi Insulele Madeira.

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul istoria Portugalieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Lisabona

Existând ca ţară independentă din 1143 (de la Reconquista) şi având un teritoriu aproape constant din Secolul XIII, Portugalia a avut o legătură profundă cu oceanul. Din cele mai vechi timpuri, pescuitul şi comerţul maritim au fost printre activităţile economice principale portugheze. Interesul lui Henry Navigatorul (secolul XV) în explorare, împreună cu dezvoltările tehnologice în navigaţie ale timpului au permis îceperea expansiunii portugheze şi progreselor în cunoaşterea geografică.

După perioada ei de glorie mondială din secolele XV-XVI, Portugalia a pierdut mult din bunăstarea sa prin distrugerea Lisabonei într-un cutremur din anul 1755, prin ocuparea sa în timpul Războaielor Napoleoniene şi prin pierderea coloniei sale Brazilia, în 1822. Revoluţia din 1910 a distrus monarhia portugheză, iniţiind o perioadă de republicanism haotic (Prima Republică). În 1926 o lovitură de stat naţionalistă militară a iniţiat o perioadă de cinci decenii de fascism.

În 1974, o revoluţie militară de stânga a instalat un guvern care a instituit o serie de reforme democratice. În anul următor, Portugalia a declarat independenţa coloniilor sale din Africa (Mozambic, Angola, Guineea-Bissau, Capul Verde şi São Tomé şi Príncipe) şi a pierdut colonia Timorul de Est, din Asia, din cauza unei invazii indoneziene. Portugalia însăşi a intrat în Uniunea Europeană în 1986, pierzând o altă colonie asiatică, Macau, retrocedată suveranităţii chineze, în decembrie 1999.

Vezi şi: Regii Portugaliei

modifică Politică

Pentru detalii, vezi articolul politica Portugalieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Assembleia da República

În anii ce au urmat loviturii de stat, Portugalia a înlăturat progresiv instituţiile nedemocratice şi s-a stabilizat ca o democraţie constituţională. Cele patru mari organe politice portugheze sunt Preşedinţia, Guvernul (primul ministru şi Consiliul de Miniştri), Parlamentul şi puterea judiciară.

Preşedintele, ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, este de asemenea comandant şef al forţelor armatei. Puterile prezidenţiale includ alegerea primului ministru şi a Consiliului de Miniştri, în care preşedintele trebuie să fie ghidat de rezultatele alegerilor. Consiliul de Stat, un organ prezidenţial de supraveghere, este compus din şase ofiţeri civili seniori, orice fost preşedinte ales începând cu 1976, cinci membri aleşi de către Adunarea Republicii, şi cinci aleşi de către preşedinte.

Guvernul este condus de către un prim ministru, care numeşte Consiliul de Miniştri.

Adunarea Republicii (Assembleia da República) este un organ unicameral compus din 230 de deputaţi. Deputaţii sunt aleşi prin vot universal, conform sistemului de reprezentare proporţională, pentru un mandat de patru ani, cu excepţia cazului în care preşedintele dizolvă Adunarea şi cere alegeri anticipate.

Curtea Supremă Naţională este curtea ultimului apel. Curţile militare, administrative şi fiscale sunt desemnate drept categorii diferite de curţi. Un Tribunal Constituţional format din nouă membri verifică constituţionalitatea legislaţiei.

modifică Districte şi regiuni

Pentru detalii, vezi articolul Împărţirea administrativă a Portugalieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta administrativă a Portugaliei

Fecioara Maria din Fátima (Portugalia)

Portugalia continentală este formată din 18 districte (distritos, singular - distrito):

Portugalia insulară cuprinde două regiuni autonome (regiões autónomas): Azore (Açores) şi Insulele Madeira.
Fiecare district este subdivizat mai departe în Municiipile Portugaliei.

modifică Geografie

Pentru detalii, vezi articolul geografia Portugalieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Portugalia continentală este împărţită în două de râul ei principal, Tagus (Tejo). Alte râuri importante sunt: Douro, Minho şi Guadiana. Ca şi râul Tagus, toate izvorăsc din Spania. În nord, relieful este format din munţi. Cel mai înalt punct al Portugaliei se află în partea insulară: Mount Pico (2.351 m), înAzore. În sud, spre Algarve, relieful este format mai ales din câmpii, şi clima de aici este ceva mai călduroasă şi mai uscată decât în nordul răcoros şi ploios.

modifică Economie

Pentru detalii, vezi articolul economia Portugalieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Economia Portugaliei a devenit o economie diversificată şi în continuă creştere, bazată pe servicii, de la aderarea la Uniunea Europeană, în 1986. În ultima decadă, guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat şi au liberalizat zone cheie ale economiei, incluzând sectoarele financiar şi telecomunicaţii. Ţara s-a calificat pentru Uniunea Monetară Europeană (EMU) în 1998 şi a început să folosească noua sa deviză, euro, pe 1 ianuarie 2002, împreună cu alte 11 state membre ale UE.

modifică Demografie

Pentru detalii, vezi articolul demografia Portugalieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Portugalia este departe de a fi o ţară omogenă din punct de vedere lingvistic, etnic şi religios. Limba portugheză este vorbită în întreaga ţară, cu excepţia oraşului Miranda de Douro, în care dilectul Asturian este recunoscut ca limbă oficială. Minorităţiile, inclusiv cele formate din imigranţii africani din fostele colonii, numără mai puţin de 100.000 de oameni. Majoritatea populaţiei portugheze este de confesiune romano-catolică.

modifică Dispute internaţionale

Portugalia a reactivat din când în când cereri pentru teritorii din jurul oraşului Olivenza, Spania.

modifică Diferite subiecte

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Portugalia

Portal Portugalia

modifică Vezi şi

Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
Liceul Teoretic Eugen Lovinescu (Bucureşti) - liceu din Bucureşti unde se studiază limba şi cultura portugheză

modifică Legături externe

pt en Portugal.gov.pt - Portalul guvernamental principal
pt en Presidência da República - Situl oficial prezidenţial
pt fr en Assembleia da República - Situl oficial al parlamentului
pt fr en Turismo de Portugal - Situl oficial

v • d • m Portugalia — Portughezi — Limba portugheză
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Împărţirea administrativă a Portugaliei
Districte	Aveiro • Beja • Braga • Bragança • Castelo Branco • Coimbra • Évora • Faro • Guarda • Leiria • Lisabona • Portalegre • Porto • Santarém • Setúbal • Viana do Castelo • Vila Real • Viseu
Regiuni statistice	Alentejo • Algarve • Centro • Lisabona • Norte
Regiuni autonome	Azore • Madeira

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi romanice (Europa latină)
Andorra • Belgia • Elveţia • Franţa • Italia • Monaco • Moldova • Portugalia • România • San Marino • Spania

v • d • m Membrii Uniunii Latine după limbă
Catalană	Andorra
Franceză	Coasta de Fildeş • Franţa • Haiti • Monaco • Senegal
Italiană	Italia • San Marino • Vatican
Portugheză	Angola • Brazilia • Capul Verde • Guineea-Bissau • Mozambic • Portugalia • São Tomé şi Príncipe • Timorul de Est
Română	Republica Moldova • România
Spaniolă	Argentina • Bolivia • Chile • Columbia • Costa Rica • Cuba • Republica Dominicană • Ecuador • Filipine • Guatemala • Honduras • Mexic • Nicaragua • Panama • Paraguay • Peru • Spania • Uruguay • Venezuela

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia

v • d • m

Ţări dezvoltate

Andorra • Australia • Austria • Belgia • Canada • Coreea de Sud • Danemarca • Elveţia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Israel • Italia • Japonia • Liechtenstein • Luxemburg • Monaco • Norvegia • Noua Zeelandă • Portugalia • Regatul Unit • San Marino • Singapore • Spania • Statele Unite ale Americii • Suedia • Taiwan • Ţările de Jos • Vatican

v • d • m Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN)
Ţări membre	Belgia • Bulgaria • Canada • Danemarca • Estonia • Franţa • Germania • Grecia • Islanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Norvegia • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Statele Unite • Turcia • Ţările de Jos • Ungaria
Ţări candidate	Albania • Croaţia • Republica Macedonia

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.

Wikipedia

jednym slowem pozytywna encyklopedia