Braga (boza în limbile slave şi limba turcă) este o băutură răcoritoare, cu gust dulce-acrişor, care se obţine prin fierberea cu apă a meiului măcinat. Este o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală, consemnată începând din secolul X, care mai apoi a ajuns în Anatolia, iar de acolo s-a raspândit, inclusiv în Balcani.

Cuprins

modifică Proprietăţi

Braga este tulbure, mucilaginoasă, cu substanţe coloidale în suspensie, datorită conţinutului mare de extract cu substanţe hrănitoare, cu cantităţi foarte mici de alcool şi de produse de fermentaţie acidă. Dacă este preparată corect, în condiţii bune şi depozitată corespunzător, braga poate fi considerata ca o băutură igienică.

Fermentaţia băuturii începe printr-o slabă fermentaţie alcoolică care, în scurt timp, este înlocuită prin fermentaţie acidă de tip lactat, acetic, butiric etc.

Braga este un mediu complex, propriu pentru dezvoltarea diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezintă cele din tipul Bacillum Coli şi Sacharomyces, care imprimă o aromă particulară pronunţată. Se mai găsesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, în bragă se mai adaugă zaharină şi acid salicilic, pentru îndulcire şi asigurarea conservabilităţii.

modifică Reţete de preparare

  • ÃŽn Moldova, braga se prepară din 2 kg tărâţe de grâu, care se amestecă cu 1 kg mălai, până se obÅ£ine un aluat. Toate acestea se amestecă pe lopata de la cuptor ÅŸi apoi se pune la foc. După ce se coace, se scoate din cuptor ÅŸi se pune la dospit într-un butoi de lemn. Se frământă, se adaugă apă, drojdie ÅŸi se lasă apoi timp de 4-5 zile. După ce se scoate din butoi, se strecoară (să nu aibă crupe) ÅŸi se pune într-o cană de lut sau de sticlă, în care se adaugă zahăr.
  • Altă reÅ£etă. Ingrediente: 1 kg cereale (grâu, orz, secară, porumb etc.) în cantităţi egale, 2 kg mălai. Preparare: Cerealele se pun într-un vas cu puÅ£ină apă. Vasul se acoperă cu un ÅŸervet ÅŸi se Å£ine la loc călduÅ£ spre a grăbi încolÅ£irea. Se scurge bine apa, iar seminÅ£ele se pun la uscat pe tăvi de plastic sau pe tăvi emailate. După uscare, se macină prin maÅŸina de tocat carne, maÅŸina de nuci sau râşniÅ£a de cafea. Ceea ce se obÅ£ine este malÅ£ul. MalÅ£ul se amestecă bine cu mălaiul ÅŸi se pune într-o oală cu apă care fierbe (nu trebuie să fie o cantitate prea mare de apă, în aÅŸa fel încât să se obÅ£ină o pastă consistentă), amestecând continuu, pentru o bună uniformizare. Din această pastă se fac turte cu diametrul de 10-15 cm care se pun pe o tavă la cuptor, la foc iute, până se rumenesc, apoi se scot ÅŸi se lasă să se răcească. Se rup bucăţele mici ÅŸi se aÅŸează într-un vas (de preferat din lemn, cu cana de scurgere) cu o capacitate de 10-12 litri. Peste turte se toarnă o cantitate de 6 litri apă fiartă. Se lasă 2-3 zile la fermentat, după care braga e gata. AceleaÅŸi turte se mai pot folosi o dată, punându-se însă apă mai puÅ£ină (cca 4-4,5 litri). E recomandat ca la gura de scurgere a vasului să se pună crenguÅ£e, ca să nu se înfunde ieÅŸirea.

Datorită simplităţii preparării, în limba română a intrat expresia "ieftin ca braga".

modifică Linkuri externe

modifică Galerie de imagini

Vânzător de bragă
Vânzător turc de bragă în Bucureşti, 1880
Un pahar cu bragă